Cum se pronunță: ambiguu
AMBIGUU, ambiguă, adjectiv – 1. (Despre cuvinte, enunțuri etc.) Echivoc, neclar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ambigu....
Cum se pronunță: arhiepiscopie
ARHIEPISCOPIE, arhiepiscopii, substantiv feminin – 1. Eparhie condusă de un arhiepiscop, arhidieceză, arhiepiscopat. 2. Funcție de arhiepiscop. 3. Reședință...
Cum se pronunță: apostrof
APOSTROF, apostrofuri, substantiv neutru – 1. Semn ortografic în formă de virgulă, care marchează dispariția accidentală în rostire a unor sunete. Sursa:...
Cum se pronunță: antropogeneză
ANTROPOGENEZĂ, substantiv feminin – 1. Procesul apariției și dezvoltării omului, a speciei umane. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba...
Cum se pronunță: antivirus
ANTIVIRUS, (1) antivirusuri, substantiv neutru, (2) antiviruși, substantiv masculin – 1. Substanță care împiedică dezvoltarea virușilor. 2. Program care...
Cum se pronunță: anticariat
ANTICARIAT, anticariate, substantiv neutru – 1. Unitate comercială care achiziționează și vinde cărți vechi sau obiecte vechi de artă 2. Magazin în...
Cum se pronunță: ancestral
ANCESTRAL, ancestrali, adjectiv – 1. Ereditar, moștenit, strămoșesc, străvechi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ancestral....
Cum se pronunță: ambidextru
AMBIDEXTRU, ambidextri, substantiv masculin, adjectiv – 1. (Persoană) care se folosește cu aceeași îndemânare de ambele mâini. Sursa: DEX ’09 Etimologie:...
Cum se pronunță: ambasador
AMBASADOR, ambasadori, substantiv masculin – 1. Reprezentant diplomatic cu rangul cel mai înalt/Persoană trimisă cu o misiune specială pe lângă un stat...
Cum se pronunță: alchimist
ALCHIMIST, alchimiști, substantiv masculin – 1. Persoană care practica alchimia. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: alchimiste....
Cum se pronunță: acompaniament
ACOMPANIAMENT, acompaniamente, substantiv neutru – 1. Însoțire a unei melodii cu altă melodie potrivită. 2. Parte muzicală, instrumentală sau orchestrală,...
Cum se pronunță: macferlan
MACFERLAN, macferlane, substantiv neutru – 1. (învechit) Pardesiu bărbătesc (larg și) fără mâneci, cu două deschizături pentru brațe și cu o pelerină...