ECLECTIC, -Ă, eclectici, -e, adjectiv: Care ţine de eclectism; propriu eclectismului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éclectique; limba latină: eclecticus (DEX ’09).
Category: E
Cum se pronunță: eclator
ECLATOR, eclatoare, substantiv neutru: Dispozitiv electrotehnic folosit pentru protecţia instalaţiilor electrice contra supratensiunilor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éclateur (DEX ’09).
Cum se pronunță: eclatant
ECLATANT, -Ă, eclatanți, -te, adjectiv: Care produce o impresie puternică; care se manifestă cu o intensitate deosebită. Sursa: DEX ’09 Sinonime: strălucit, strălucitor (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éclatant; limba germană: eklatant (DEX ’09).
Cum se pronunță: eclampsie
ECLAMPSIE, eclampsii, substantiv feminin: Sindrom caracterizat prin accese convulsive (leşinuri, dureri de cap etc.), survenite la unele femei înainte sau după naştere. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éclampsie (DEX ’09).
Cum se pronunță: echinoderm
ECHINODERM, echinoderme, substantiv neutru 1. (la plural) Încrengătură de animale marine nevertebrate cu un schelet extern calcaros; 2. Animal din această încrengătură. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: échinodermes (DEX ’09).
Cum se pronunță: a se eclipsa
A SE ECLIPSA, mă eclipsez, verb: (fam.) A se face nevăzut; a înceta să mai fie în câmpul vizual; a dispărea. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éclipser (DEX ’09).
Cum se pronunță: a eclipsa
A ECLIPSA, eclipsez, verb 1. (aştri) A pune în eclipsă; 2. (fig.) A face să pălească (în faţa altui lucru); a pune în umbră; a întuneca; 3. (persoane) A depăşi prin merite sau prin valoare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éclipser (DEX ’09).
Cum se pronunță: a eclata
A ECLATA, eclatez, verb 1. A străluci cu putere; 2. (fig.) A se manifesta brusc şi cu putere. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a străluci (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éclater (DEX ’09).
Cum se pronunță: eu
EU, pronume personal 1. indică persoana care vorbeşte: eu lucrez; 2. accentuează persoana care îndeplineşte lucrarea, stând pe lângă un verb la un mod personal: eu unul nu ştiu; 3. se foloseşte în formula introductivă din acte oficiale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: ego (DEX ’09).
Cum se pronunță: eu II
EU, euri, substantiv neutru: (filo., psih.) Nucleu al personalității; (la Freud) instanța conștientă a psihicului care echilibrează forțele cărora le este supus individul; totalitatea impulsurilor instinctive și a relațiilor cu lumea exterioară. Sursa: dexonline Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: ego, mihi, me (dexonline).