FUDUL, -Ă, fuduli, -e, adjectiv: Care are o părere exagerată despre calităţile sale; plin de sine; încrezut; îngâmfat; înfumurat; falnic; mândru; măreţ; semeţ.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba turcă: fudul (DEX ’09).
Donează pentru Asociația Audiodexa și sprijină proiectul nostru.
Descarcă aplicația AudioDex.ro pe dispozitivul tău Android:
FUDUL, -Ă, fuduli, -e, adjectiv: Care are o părere exagerată despre calităţile sale; plin de sine; încrezut; îngâmfat; înfumurat; falnic; mândru; măreţ; semeţ.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba turcă: fudul (DEX ’09).