FULGURANT, -Ă, fulguranți, -te, adjectiv: 1. Care fulgeră; care produce fulgere; 2. Care produce o lumină orbitoare asemănătoare fulgerului.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: fulgurant; limba latină: fulgurans, -ntis (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.