FUNDAMENT, fundamente, substantiv neutru: 1. Totalitate a elementelor de rezistenţă, pe care se sprijină o construcţie; temelie; 2. Placă de metal la presa de imprimat, pe care se aşază formele tipografice; 3. (fig.) Ansamblu de idei pe care se întemeiază o concepţie sau o viziune.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: fondement; limba latină: fundamentum (DEX ’09).
