FURCĂ, furci, substantiv feminin 1. Unealtă agricolă formată din câţiva dinţi curbaţi, fixaţi într-o coadă de lemn, folosită la diferite lucrări; 2. Cantitate de material care poate fi luată dintr-o singură dată cu această unealtă; 3. Unealtă constând dintr-o vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: (înv.) ostie, (Transilv.) gearmăn, hantarig, braț, pisc (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: furca (DEX ’09).
