ZBENGUITOR, zbenguitoare: adjectiv, care înseamnă: Care se zbenguie; neastâmpărat.
Sursa: DEX’09, DOOM 3.
Etimologie:
Cuvânt derivat din verbul a se zbengui, căruia i se adaugă sufixul
~tor (DEX’09).
Donează pentru Asociația Audiodexa și sprijină proiectul nostru.
Descarcă aplicația AudioDex.ro pe dispozitivul tău Android:
ZBENGUITOR, zbenguitoare: adjectiv, care înseamnă: Care se zbenguie; neastâmpărat.
Sursa: DEX’09, DOOM 3.
Etimologie:
Cuvânt derivat din verbul a se zbengui, căruia i se adaugă sufixul
~tor (DEX’09).