ZBILȚ, zbilțuri: substantiv, gen neutru, care înseamnă: 1) Laţ de sârmă cu care hingherii prind câinii vagabonzi.2) Instrument special, care constă dintr-un cârlig sau o plasă fixată la capătul unui băţ, folosit la scoaterea peştilor mari din apă.
Sursa: DEX’09, DOOM 3.
Etimologie:
Cuvânt de origine necunoscută (DEX’09).
