PAI, paie, substantiv neutru – 1. Tulpină cilindrică subțire, neramificată, goală pe dinăuntru, având noduri pronunțate, specifică plantelor graminee. * A nu lua un ~ de jos a nu face nimic. A se agăța și de un ~ a încerca într-o situație grea chiar și cel mai neînsemnat mijloc de salvare. 2. Mulțime de astfel de tulpini rămase după treierat * Om de paie. v. OM. Văduvă (sau văduv) de paie soție rămasă temporar fără soț (sau invers). A-și aprinde paie-n cap a-și provoca singur neplăceri. A pune paie pe foc a înrăutăți o situație (favorizând o ceartă). 3. Tub folosit pentru a sorbi anumite băuturi.
Sursă: DEX ’09
Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “palea”
