CARTE, cărți substantiv feminin 1. Scriere cu un anumit subiect, tipărită și legată sau broșată în volum.
1.1. Carte albastră (sau albă, neagră etc.) = publicație oficială a unui guvern care conține documente justificative privitoare la o problemă politică.
1.2. Diviziune mai mare decât un capitol a unei scrieri de proporții mari.
2. figurat Cunoștințe de scriere și de citire. 3. Registru.
4. Carte de muncă = document (în formă de caiețel) care cuprinde date privitoare la activitatea unei persoane (vechime în muncă, locul de muncă) și care servește acesteia pentru anumite drepturi (pensie, retribuție, concediu etc.); carnet de muncă.
5. Carte poștală – bucată de carton de formă dreptunghiulară, cât un sfert de coală, care servește pentru corespondență. 6. Carte de intrare = permis de intrare la o bibliotecă publică, la un concert etc.
7. Carte de joc: Fiecare dintre cele 52 sau 32 de cartoane dreptunghiulare, diferențiate după culorile, semnele și figurile imprimate pe ele și întrebuințate la anumite jocuri de noroc.
8. Carte de credit = cartelă magnetică, cu ajutorul căreia se pot face plăți electronice.
9. Carte de judecată = hotărâre, sentință judecătorească. DEX ’09 DEX ’98 DLRLC
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză carte DEX ’09
