Farul din Alexandria a fost construit în secolul al III-lea î.Hr. în Egipt pe insula Pharos de lângă orașul antic Alexandria (de la această insulă provine și cuvântul românesc „far”). La început farul a fost doar un simbol al portului, apoi a devenit indicator pentru marinari.
Antipater din Sidon l-a numit printre cele șapte minuni ale lumii antice.
Denumire originală: Φάρος της Ἀλεξανδρείας (Pharos tēs Alexandreías)
Locație: Insula Pharos, Alexandria, Egipt
Construit: cca. 280 î.Hr., în timpul domniei lui Ptolemeu al II-lea Philadelphus
Arhitect: Sostratos din Cnidus
Înălțime estimată: între 100 și 130 de metri
Clasificare: Una dintre cele Șapte Minuni ale Lumii Antice
Stare actuală: Distrus între sec. XIV–XV d.Hr. de cutremure
Context istoric
Farul din Alexandria a fost construit la scurt timp după fondarea orașului Alexandria de către Alexandru cel Mare în 331 î.Hr. Orașul devenise rapid un important centru comercial, cultural și maritim al lumii elenistice. Din necesitate practică și din dorința de afirmare imperială, dinastia Ptolemeică a ordonat construirea unui far monumental pentru a ghida navele în portul orașului.
Construcție și arhitectură
-
Amplasare: Pe insula Pharos, legată de continent printr-un dig artificial numit Heptastadion
-
Arhitect: Sostratos din Cnidus, care, potrivit tradiției, a lăsat și o inscripție dedicată „zeilor salvatori” și… discret, și pe sine
-
Finanțare: De către regele Ptolemeu I Soter, terminat în timpul lui Ptolemeu al II-lea
Structura era compusă din trei secțiuni suprapuse:
-
Bază pătrată – de circa 30 m înălțime, cu rampă în spirală interioară
-
Corp octogonal – cel mai lung segment
-
Vârf cilindric – cu cupolă și statuie
La partea superioară:
-
Era amplasată o oglindă mare din bronz, care reflecta lumina soarelui ziua
-
Noaptea, erau aprinse focuri ce puteau fi văzute de la distanțe de 50–60 km
Funcții și importanță
-
Navigațională: Farul era prima construcție din lume cu funcție exclusivă de ghidaj maritim
-
Strategică: Asigura accesul sigur în porturile Alexandriei, unul dintre cele mai aglomerate din Antichitate
-
Simbolică: Reprezenta supremația tehnologică și culturală a Egiptului ptolemeic
-
Culturală: Devine nume generic pentru „far” în multe limbi (ex. phare – franceză)
Dimensiuni și date tehnice
-
Înălțime estimată: 100–130 metri (era a doua cea mai înaltă structură din lume după Marea Piramidă)
-
Materiale: Blocuri mari de piatră, mortare hidraulice, bronz pentru mecanisme
-
Mecanisme auxiliare:
-
Sisteme de oglinzi și lentile rudimentare (probabil în formă concavă)
-
Macarale și scripeți pentru transportul lemnelor de foc la partea superioară
-
Distrugerea
-
A rezistat aproape 1.500 de ani.
-
Cutremurele majore (796, 951, 1303 și 1323 d.Hr.) l-au avariat progresiv.
-
În timpul sultanului mameluc Qaitbay, ruinele au fost folosite pentru a construi Fortăreața Qaitbay (care există și azi, pe locul fostului far).
Descoperiri arheologice
-
În anii ’90, arheologii subacvatici au descoperit resturi ale farului în apele portului estic din Alexandria:
-
Blocuri masive de piatră și sculpturi colosale
-
Probabile statui ale lui Zeus, Poseidon, și ale regilor ptolemei
-
-
Se discută despre reconstrucția parțială a farului ca obiectiv turistic și istoric
Curiozități (lucruri neobișnuite)
-
Numele insulei „Pharos” a devenit sinonim cu „far” în multe limbi europene
-
Unele surse arabe medievale afirmau că oglinda de la vârf putea mări și chiar arde navele inamice (posibilă confuzie cu miturile grecești despre oglinzile lui Arhimede)
-
Farul a fost copiat în diverse forme în lumea romană și medievală
-
Figura lui Sostratos este una dintre puținele în care arhitectul a fost pomenit în mod onorific într-o epocă în care meritul revenea de obicei doar conducătorilor
Moștenire culturală
-
A fost o capodoperă inginerească și simbol al științei elenistice
-
A influențat generații de constructori de porturi și faruri până în epoca modernă
-
A rămas în conștiința culturală ca etalonul arhetipal al farului monumental
-
Este adesea comparat cu Turnul Eiffel sau Statuia Libertății ca simbol al progresului
Farul din Alexandria nu a fost doar o construcție utilitară, ci o sinteză între artă, știință și ambiție imperială. Deși pierdut în mare, imaginea sa continuă să lumineze imaginarul colectiv ca una dintre cele mai emblematice realizări ale civilizației elenistice.
