CASTEL, castele substantiv neutru
1. Clădire mare, medievală, prevăzută cu turnuri și cu creneluri, înconjurată de ziduri și de șanțuri, care servea ca locuință seniorilor feudali; (astăzi) casă mare care imită arhitectura medievală. 2. Fiecare dintre construcțiile situate deasupra punții superioare a unei nave.
Pluralul casteluri nu este corect.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină castellum DEX ’09
