A GHIORȚĂI, ghiorțăie, verb. Înseamnă: 1. fam. (lichide) A înghiți cu lăcomie, producând un sunet caracteristic; a bea cu înghițituri mari, făcând (ghiorț-ghiorț); 2. intranz. pop. fam. (despre intestine) A produce un zgomot caracteristic, provocat de mișcarea gazelor în interior.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: chiorăi (Sursa: Sinonime 2002).
Etimologie: ghirț+ -ăi (DEX ’09).
