VÂLNIC, vâlnice, substantiv neutru. 1) Fotă în formă de fustă despicată în faţă; specifică portului popular oltenesc. 2) Pânză ţărănească subţire. 3) Basma făcută din astfel de pânză.
Sursă: DEX 09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba bulgară vulnjanik (DEX 09)
