VÂNT, vânturi, substantiv neutru. 1) Mişcare naturală a maselor de aer, provocată de diferenţa de temperatură şi presiune atmosferică dintre două regiuni ale globului. ~ uscat. ~ cald. ~ de miazăzi. • A se duce (a porni, a fugi) ca ~ul a merge (a porni, a fugi) foarte repede.
Sursa: DEX 09
Etimologie:
Cuvânt provenit din lat. ventus (DEX 09)
