CADRAN, cadrane, substantiv neutru 1. (la ceasuri, la aparate şi instrumente de măsurat) Suprafaţă plană, divizată şi gradată, pe care se deplasează un ac indicând o anumită valoare (de timp, de presiune, de viteză, de diferenţă de potenţial etc.); 2. (mat.) Arc reprezentând un sfert de cerc.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: cadran (DEX ’09).
