CALUS, calusuri, substantiv neutru 1. Ţesut osos nou care sudează oasele fracturate; 2. Ţesut vegetal care apare pe rănile plantelor, cicatrizându-le.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: callus (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.