CAPOT, capoate, substantiv neutru 1. Haină comodă, lungă şi largă, care se poartă în casă; halat; 2. Învelitoare de pânză cu care se acoperă diferite obiecte pe puntea unei nave.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: capot (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.