CATACLISM, cataclisme, substantiv neutru 1. Schimbare bruscă de mare intensitate, provocată de dezlănţuirea unor fenomene naturale; dezastru; calamitate; 2. (fig.) Nenorocire mare în viaţa socială; dezastru; catastrofă; calamitate; urgie; flagel; prăpăd.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: cataclysme; limba latină: cataclysmus (DEX ’09).
