FLAJEOLET, flajeolete, substantiv neutru 1. Instrument muzical de suflat constând dintr-un tub lung şi subţire, prevăzut cu orificii (sau cu clape), având ambuşură laterală; 2. Sunet produs la instrumentele cu coarde printr-un anumit procedeu.
Sursa: DEX ‘09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: flageolet (DEX ‘09).
