CĂRUȚ, căruțuri, substantiv neutru 1. Diminutiv al lui car; carucean; 2. Carucior; 3. Parte mobila a unor masini, care se misca pe rotite sau luneca pe glisiere, indeplinind diferite functii.

Sursa: DEX ’09

Etimologie: car + suf. -uț (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.