CĂUȘ, căușe, substantiv neutru 1. Vas de lemn in forma de cupa sau de lingura mare, folosit pentru a lua apa, faina, graunte etc.; 2. Lingura mare de lemn cu care se toarna vinul din pritoaca in cada; 3. Lingura de forma speciala folosita la prepararea branzeturilor, cu care se scoate, se asaza si se amesteca coagulul; 4. Lingura de tabla sau de lemn cu ajutorul careia se scoate apa din barca; 5. Piesa din tabla folosita pentru legarea cablului de foraj de un ax sau a doua cabluri intre ele; 6. Cancioc; 7. (mar.) Bazin mic intr-un port, pentru ambarcatiuni.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: cau (din cavus) + suf. -uș (DEX ’09).
