IMPOTENȚĂ, substantiv feminin. Înseamnă: Lipsă de vigoare; neputință; (prin specializare) Stare (patologică) a unui bărbat inapot pentru săvârșirea actului sexual.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: emasculație, neputință (Sursa: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: impotence; limba latină: impotentia (DEX ’09).
