1. PARCĂ, adverb – 1. (atribuie celor spuse valoare de nesiguranță, dubiu, probabilitate etc.) Face impresia că; (se) pare că. ~ l-am văzut ieri. 2. (atribuie unei propoziții valoare interogativă) Oare. ~ nu ți-am spus despre aceasta?
Sursă: NODEX 2002
Etimologie: cuvânt format din “a părea” + “că”
2. PARCĂ, conj. – (exprimă un raport modal) Ca și cum; ca și când. Strigă parcă era în foc.
Sursă: NODEX 2002
Etimologie: cuvânt format din “a părea” + “că”
3. PARCĂ, parce, substantiv feminin – (în mitologia romană) Fiecare dintre cele trei divinități, reprezentate sub înfățișarea unor femei bătrâne despre care se credea că stăpânesc viața omului.
Sursă: NODEX 2002
Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “parca” și din limba franceză “parque”
