CEAI, ceaiuri, substantiv neutru 1. (De obicei urmat de determinari care arata felul) Bautura obtinuta prin maceratia, infuzia sau decoctia frunzelor de ceai sau a unor plante medicinale; 2. Timpul, masa (de dimineata) la care se bea ceaiul; 3. Reuniune intre prieteni, in cursul dupa-amiezii, la care se serveste ceai sau diferite gustari si se danseaza.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:
Cuvânt provenit din limba rusă: čai (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.