CEARCĂN, cearcăne, substantiv neutru 1. Cerc vanat in jurul ochilor la un om obosit sau bolnav; 2. Cerc de vapori, vizibil uneori in jurul soarelui sau al lunii; halo.

Sursa: DEX ’09

Etimologie: refăcut din cearcene (pluralul lui cearcen din limba latină circinus) (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.