CENS, censuri, substantiv neutru 1. (in Roma antica) Recensamant al cetatenilor si al averii lor, efectuat din cinci in cinci ani, pentru a servi ca baza in recrutare, la fixarea impozitelor, la exercitarea drepturilor politice etc.; 2. (in societatea feudala) Renta in bani sau in natura datorata seniorului de catre posesorul pamantului; 3. (in unele tari) Catimea de impozit prevazuta de legile electorale necesara pentru acordarea dreptului de alegator.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: census; limba franceză: cens (DEX ’09).
