CERCEL, cercei, substantiv masculin: Obiect de podoabă fixat sau atârnat de ureche.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: (pop.) toartă, (prin Transilv.) bumbuț, (Transilv.) cârcel, (înv.) șarjă (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: circellus (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.