Cum se pronunță: certăreț

  • Denisa Fratila
  • C

CERTĂREȚ, -EAȚĂ, certăreți, –ețe, adjectiv: Care caută ceartă; căruia îi place cearta.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: arțăgos, gâlcevitor, scandalagiu, (rar) vociferant, (înv. și pop.) zavragiu, (pop. și fam.) țâfnos, zurbagiu, (pop.) pricinaș, rânzos, (înv. și reg.) sfadnic, sfădalnic, sfădicios, (reg.) arțăgaș, gâlcevos, potcaș (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie: ceartă + suf. -ăreţ (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.
Tagged: