CINGĂTOARE, cingători, substantiv feminin 1. Fâşie dintr-un material (pânză, piele etc.) care serveşte la încins sau la ajustat îmbrăcămintea; brâu; curea; cordon; centură; 2. (pop.) Parte a corpului situată între şolduri şi coaste; mijloc; talie; brâu.
Sursa: DEX ’09
Etimologie: a [în]cinge + suf. -ătoare (DEX ’09).
