CINSTIT, -Ă, cinstiți, -te, adjectiv 1. Care este corect şi de bună-credinţă; onest; integru; 2. Care manifestă un ataşament constant; care vădeşte statornicie în convingeri şi sentimente; devotat; fidel.
Sursa: DEX ’09
Etimologie: v. a cinsti (DEX ’09).

