CIOMAG, ciomege, substantiv neutru 1. Băţ lung şi gros cu măciulie la unul dintre capete; bâtă; măciucă; ghioagă; 2. Lovitură dată cu un astfel de băţ.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: bâtă, măciucă, (pop.) toroipan, (reg.) ghioagă, jarchină, macă, moacă, otic, pătăchie, tămânjer, tăujer, tufan, tufă, (Mold., Bucov. și Transilv.) botă, (Mold.) ceatlău, (Olt.) colvă, (Ban.) crivac, (Olt.) dârjală, (Ban.) haidamac, (Olt. și Ban.) jilăvete, (Transilv. și Maram.) măcău, (Transilv., Maram. și Olt.) șuvei, (prin Bucov.) tașmău, (Mold.) toropală, (înv.) fuscel, fuște (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba turcă: çomak (DEX ’09).
