A FLUTURA, flutur, verb 1. (despre pânze, plete etc.) A se mişca neregulat (sub acţiunea vântului); a fâlfâi; 2. (despre păsări, animale) A face mişcări dintr-o parte în alta (cu aripile, cu coarnele etc.); 3. (despre fulgere) A apărea pentru o clipă.
Sursa: DEX ‘09
Sinonime: a agita, a clătina, a fâlfâi (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie: din fluture (DEX ‘09).
