VIZIERĂ, viziere, substantiv feminin 1. (înv.) Partea din faţă a coifului, care putea fi coborâtă, pentru a proteja faţa şi ochii de lovituri; 2. Partea din faţă, proeminentă, a unei caschete sau a unui chipiu, care serveşte drept acoperiş pentru ochi; cozoroc; 3. Dispozitiv optic circular de dimensiuni mici, montat într-o ușă pentru a permite să se vadă din interior spre exterior.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: visiére (DEX ’09).
