FOCAR, focare, substantiv neutru 1. Punct de întâlnire a razelor luminoase convergente, reflectate sau refractate de un sistem optic; 2. geom. Punct de reunire a razelor vectoare ale unei curbe; 3. Parte a unei instalaţii de încălzit în care are loc arderea combustibilului; 4. fig. Izvor, sediu principal, punct de concentrare și de răspândire (a unor acțiuni, idei, sentimente etc.).
Sursa: DEX ‘09
Etimologie: foc + suf. -ar (DEX ‘09).
