FORTUNA, substantiv feminin 1. (în concepţiile mistice) Forţă supranaturală care se crede că ar determina dinainte desfăşurarea evenimentelor; soartă; ursită; destin; fatalitate; 2. fig. Concurs de împrejurări favorabile; noroc; şansă.

Sursa: DEX ‘09

Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latin: fortuna (DEX ‘09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.

Tagged: