Danemarca este un stat suveran din Europa de Nord, având și două teritorii autonome constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: Insulele Feroe în Atlanticul de Nord și Groenlanda în America de Nord.
Danemarca este o țară nordică cunoscută pentru calitatea vieții ridicată, sistemul social avansat și peisajele sale naturale. Este una dintre cele mai vechi monarhii din lume și face parte din regiunea scandinavă.
Informații generale:
-
Capitală: Copenhaga
-
Limba oficială: daneză
-
Formă de guvernământ: monarhie constituțională parlamentară
-
Monedă: coroană daneză (DKK)
-
Suprafață: ~43.000 km²
-
Populație: ~5,9 milioane de locuitori
Geografie:
Danemarca este alcătuită din Peninsula Iutlanda și peste 400 de insule, dintre care cele mai mari sunt Zeeland (Sjælland), Funen (Fyn) și Bornholm. Țara are un relief plat, cu peisaje verzi, plaje nisipoase și o climă temperată oceanică, cu veri blânde și ierni reci, dar nu extreme.
Istorie:
Danemarca are o istorie lungă, fiind leagănul vikingilor în Evul Mediu. A fost o putere regională importantă în Europa de Nord. În epoca modernă, a pierdut teritorii în conflicte cu Suedia și Germania. Deși neutră în cele două războaie mondiale, Danemarca a fost ocupată de Germania nazistă în Al Doilea Război Mondial. Astăzi este o democrație stabilă și una dintre cele mai prospere țări din lume.
Economie:
Economia daneză este dezvoltată și orientată spre export. Se bazează pe industrii precum farmaceuticele, energia eoliană, agricultura, transportul maritim și tehnologia. Statul oferă servicii publice extinse, inclusiv educație și sănătate gratuite, finanțate printr-un sistem fiscal progresiv.
Cultură:
Danemarca are o cultură bogată, care îmbină tradițiile nordice cu un stil de viață modern și minimalist. Este patria celebrului scriitor Hans Christian Andersen și a conceptului de „hygge” – confort și bunăstare în viața de zi cu zi. Arhitectura, designul și gastronomia daneză (ex. Noma, unul dintre cele mai renumite restaurante din lume) sunt recunoscute internațional.
Relații internaționale:
Danemarca este membru al Uniunii Europene (dar nu folosește euro), NATO, ONU și altor organizații internaționale. Este activă în probleme globale precum schimbările climatice, drepturile omului și dezvoltarea durabilă.
Danemarca propriu-zisă este cea mai sudică dintre țările nordice, aflată la sud-vest de Suedia și la sud de Norvegia, învecinându-se la sud cu Germania, și având frontieră maritimă cu Regatul Unit. Țara constă dintr-o peninsulă mare, Iutlanda, și mai multe insule, dintre care cele mai mari sunt Zealand, Funen, Lolland, Falsterși Bornholm, precum și sute de insulițe denumite în general „Arhipelagul Danez”.
Regatul Danemarcei este o monarhie constituțională organizată sub forma unei democrații parlamentare, cu sediul guvernului în capitala Copenhaga. Regatul este stat unitar, puterile de a-și gestiona propriile afaceri interne fiind delegate de guvernul central Groenlandei și Insulelor Feroe; această structură politică este denumită rigsfælleskabet. Danemarca propriu-zisă este zona hegemonială, unde rezidă puterea judecătorească, executivă și legislativă.[8] Insulele Feroe sunt definite ca o comunitate de locuitori ai regatului, în vreme ce groenlandezii sunt considerați popor separat cu drept de autodeterminare.
Istoria Danemarcei a fost influențată în mod deosebit de poziția sa geografică între mările Nordului și Baltică. De aceea, ea s-a aflat între Suedia și Germania, fiind în centrul luptei pentru controlul asupra Mării Baltice; înainte de construirea canalului Kiel, trecerea din Atlantic în Marea Baltică se putea face doar prin cele trei Strâmtori Daneze. Danemarca a fost multă vreme în conflict cu Suedia pentru controlul asupra Scaniei (Războiul Scanian) și Norvegiei, și în alte conflicte cu Liga Hanseatică pentru ducatele Schleswig și Holstein (fief german). În cele din urmă, Danemarca a pierdut toate aceste dispute și a sfârșit prin a ceda Scania Suediei și ulterior Schleswig-Holstein Imperiului German. Danemarca a obținut Groenlanda și Insulele Feroe în 1814 după dizolvarea uniunii sale personale cu Norvegia, deși monarhia daneză, care domnise atât în Norvegia cât și în Danemarca, deținea aceste colonii încă din secolul al XIV-lea. Insulele Feroe și Groenlanda au devenit părți integrante ale rigsfælleskabetului în secolul al XX-lea și au primit autonomie în 1948, respectiv 1979.
