A dat bir cu fugiţii este o expresie care înseamnă a fugi sau a pleca pentru a nu fi obligat să faci un anumit lucru.
Expresia își are rădăcinile într-un obicei din Evul Mediu când erau dese trecerile ţăranilor dependenţi -– vecini în Moldova, români în Ţara Românească – dintr-o ţară în alta. Pentru a-i încuraja să se stabilească în ţările unde veniseră, domnii îi scuteau pe noii veniţi de bir. Mulţi dintre ţăranii autohtoni, fugeau de pe moşiile unde erau aserviţi şi se aşezau în aceleaşi locuri ca şi fugiţii din celelalte ţări pentru a fi asimilaţi acelora şi astfel să nu mai plătească şi ei, cel puţin o perioadă, birul.
