„Apa trece, pietrele rămân” este un proverb românesc care transmite ideea de permanență și rezistență în fața schimbărilor.
În sens propriu putem înțelege că apa curge mereu, se mișcă, se schimbă, dar pietrele din albie rămân pe loc, stabile și nemișcate. Împortant este sensul figurat însă: evenimentele trecătoare, problemele sau vorbele oamenilor se duc, dar valorile adevărate, oamenii puternici sau lucrurile solide rezistă în timp.
De asemenea, poate însemna că lumea se schimbă, dar esența sau adevărul rămân.
