Cum se pronunță: marjă
MARJĂ, marje, substantiv feminin: Rezervă de care se poate dispune între anumite limite. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză:...
Cum se pronunță: maritim
MARITIM, -Ă, maritimi, -e, adjectiv 1. Care este în legătură cu marea; aflat pe malul mării; 2. Care este influenţat de mare; determinat de acţiunea mării;...
Cum se pronunță: marital
MARITAL, -Ă, maritali, -e, adjectiv 1. Care se referă le drepturile soţului; 2. Care ţine de soţi; propriu soţilor; conjugal. Sursa: DEX ’09 Etimologie:...
Cum se pronunță: marionetă
MARIONETĂ, marionete, substantiv feminin 1. Figură reprezentând o fiinţă umană sau un animal, care, acţionată de o persoană, interpretează un rol în teatrul...
Cum se pronunță: marinăriță
MARINĂRIȚĂ, marinărițe, substantiv feminin: Femeie care face parte din echipajul unei nave. Sursa: DEX ’09 Etimologie: marinar + suf. -iţă (DEX ’09)....
Cum se pronunță: marinărește
MARINĂREȘTE, adverb: În felul marinarilor; cum obişnuiesc marinarii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: marinar + suf. -eşte (DEX ’09)....
Cum se pronunță: marinăresc
MARINĂRESC, -EASCĂ, marinărești, adjectiv: Care este caracteristic pentru marinari; de marinar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: marinar + suf. -esc (DEX ’09)....
Cum se pronunță: marină
MARINĂ, substantiv feminin: Totalitate de nave maritime ale unui stat, luate împreună cu personalul care lucrează pe ele; flotă navală a unui stat. Sursa:...
Cum se pronunță: marinată
MARINATĂ, marinate, substantiv feminin 1. Sos preparat din oţet, untdelemn şi diferite condimente; 2. Fel de mâncare pregătită din carne sau peşte, ţinut...
Cum se pronunță: marinar
MARINAR, marinari, substantiv masculin 1. Persoană care face parte din echipajul unei nave maritime; matelot; 2. Persoană care îşi face serviciul militar la...
Cum se pronunță: marin
MARIN, -Ă, marini, -e, adjectiv 1. Care ţine de mare; propriu mării; 2. (despre picturi) Care reprezintă marea; reprezentând un peisaj de mare. Sursa: DEX ’09...
Cum se pronunță: margine
MARGINE, margini, substantiv feminin 1. Parte extremă a unei suprafeţe; capăt; extremă; 2. Frontieră, granță; 3. (fig.) Limită până la care se poate admite...
