Cum se pronunță: radiar
RADIAR, -Ă, radiari, -e, adjectiv: in formă de raze: radial, radiat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: radiaire (DEX ’09)....
Cum se pronunță: radianță
RADIANȚĂ, radianțe, substantiv feminin: (fiz.) Mărime fotometrică egală cu raportul dintre fluxul luminos emis de suprafaţa unui corp şi aria acestei suprafeţe;...
Cum se pronunță: radiant
RADIANT, -Ă, radianți, -te, adjectiv: 1. (despre corpuri) Care radiază; 2. (despre energie) Care se propagă prin radiaţii. Sursa: DEX ’09 Etimologie:...
Cum se pronunță: radian
RADIAN, radiani, substantiv masculin: (mat.) Unitate de măsură a unghiurilor plane. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: radian...
Cum se pronunță: radial
RADIAL, -Ă, radiali, -e, adjectiv: Care se răspândeşte dintr-un punct în direcţii diferite (ca nişte raze); dispus în formă de raze. Sursa: DEX ’09...
Cum se pronunță: radar
RADAR, radare, substantiv neutru 1. Instalaţie cu ajutorul căreia se detectează şi se localizează obiecte îndepărtate prin emiterea unor unde radio; radiolocator;...
Cum se pronunță: radă
RADĂ, rade, substantiv feminin: Bazin de apă din apropierea unui port, servind la staţionarea şi la adăposti-rea navelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: racord
RACORD, racorduri, substantiv neutru: 1. Element de legătură între două părţi ale unui sistem tehnic; 2. Tub care face legătura între două conducte, prin...
Cum se pronunță: raclor
RACLOR, racloare, substantiv neutru: Dispozitiv mobil folosit pentru îndepărtarea nămolului depus pe fundul decantoarelor. Sursa: DEX ’09 Sinonime: răzuitor...
Cum se pronunță: racletă
RACLETĂ, raclete, substantiv feminin: Unealtă folosită în operaţii de curăţare sau de răzuire a unor suprafeţe; răzuitor. Sursa: DEX ’09 Etimologie:...
Cum se pronunță: raclaj
RACLAJ, raclaje, substantiv neutru (med.): Intervenţie chirurgicală constând în curăţarea suprafeţei mucoaselor de ţesuturi bolnave; chiuretaj. Sursa: DEX...
Cum se pronunță: raclă
RACLĂ, racle, substantiv feminin (pop.) 1. Ladă specială în care se pune mortul pentru a fi înmormântat; sicriu; coşciug; 2. Cutie de lemn cu capac în care...
