Cum se pronunță: a emonda
A EMONDA, emondez, verb: (arbori) A curăţa de ramuri pentru a stimula creşterea în înălţime. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză:...
Cum se pronunță: a emite
A EMITE, emit, verb 1. (ipoteze, teorii, opinii) A pune în circulaţie; a înainta; a promova; 2. (legi, decrete) A pune în vigoare în mod oficial; a elabora;...
Cum se pronunță: a accelera
A ACCELERA, accelerez, verb: (acţiuni, procese tehnice) A face să se desfăşoare într-un ritm mai rapid (uneori nejustificat); a pripi; a grăbi; a zori; a precipita....
Cum se pronunță: eficiență
EFICIENȚĂ, substantiv feminin: Caracter eficient; eficacitate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: efficience; limba latină:...
Cum se pronunță: eficacitate
EFICACITATE, substantiv feminin: Caracter eficace; eficienţă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: eficiență, folos, operativitate, productivitate, randament, valoare...
Cum se pronunță: eficace
EFICACE, adjectiv invariabil: Care produce efectul dorit; cu acţiune pozitivă; eficient. Sursa: DEX ’09 Sinonime: eficient, folositor, operativ, practic,...
Cum se pronunță: efervescență
EFERVESCENȚĂ, efervescențe, substantiv feminin 1. Degajare rapidă şi zgomotoasă a unui gaz într-un lichid în procesul reacţiilor chimice sau fizice; 2....
Cum se pronunță: efervescent
EFERVESCENT, -Ă, efervescenți, -te, adjectiv 1. (despre lichide) Care produce efervescenţă; producător de efervescenţă; 2. (fig.) Care se manifestă cu efervescenţă;...
Cum se pronunță: efemeridă
EFEMERIDĂ, efemeride, substantiv feminin 1. (la plural) Ordin de insecte cu corp subţire şi moale, care trăiesc în stare adultă câteva zile sau câteva ore;...
Cum se pronunță: efemer
EFEMER, -Ă, efemeri, -e, adjectiv: Care trece foarte repede; de scurtă durată; trecător. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză:...
Cum se pronunță: efectivitate
EFECTIVITATE, substantiv feminin: Caracter efectiv. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: effectivité (DEX ’09)....
Cum se pronunță: efect
EFECT, efecte, substantiv neutru 1. Fapt care rezultă dintr-o acţiune; rezultat; urmare; consecinţă; 2. Impresie puternică produsă (de cineva sau de ceva)...
