Cum se pronunță: formulă
FORMULĂ, formule, substantiv feminin 1. Exprimare generalizată, concisă şi exactă a unei legităţi sau a unui principiu; 2. mat. Expresie care reprezintă...
Cum se pronunță: formol
FORMOL, substantiv masculin: Soluție apoasă de formaldehidă, cu miros puternic, întrebuințată ca dezinfectant și ca antiseptic. Sursa: DEX ‘09 Sinonime:...
Cum se pronunță: formidabil
FORMIDABIL, -Ă, formidabili, -e, adjectiv: Care uimeşte prin însuşiri sau dimensiuni pozitive neobişnuite; cu calităţi sau dimensiuni pozitive ieşite din...
Cum se pronunță: formiat
FORMIAT, formiați, substantiv masculin: Sare sau ester al acidului formic. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: formiate (DEX ‘09)....
Cum se pronunță: formator
FORMATOR, formatori, substantiv masculin: Muncitor specializat în confecţionarea formelor de turnătorie. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: formar (Sursă: Sinonime 2002)....
Cum se pronunță: formațional
FORMAȚIONAL, -Ă, formaționali, -e, adjectiv: (despre învăţământ) Care pune accentul pe pregătirea profesională a specialiştilor de diferite categorii....
Cum se pronunță: formație
FORMAȚIE, formații, substantiv feminin 1. Mod de aranjare, de organizare a unor fiinţe sau a unor obiecte; 2. Mod de dispunere a unei unităţi militare; 3. Ansamblu...
Cum se pronunță: format
FORMAT, formate, substantiv neutru 1. Mărime a unui obiect plat; 2. Totalitate a dimensiunilor unei publicaţii. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din...
Cum se pronunță: formant
FORMANT, formanţi, substantiv masculin: Element de formare a unui întreg; constituent. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: formante...
Cum se pronunță: formalitate
FORMALITATE, formalităţi, substantiv feminin 1. Normă formală de conduită impusă de regulile de politeţe; 2. Operaţie prescrisă, folosită la întocmirea...
Cum se pronunță: formalist
FORMALIST, -Ă, formaliști, -ste I. adjectiv: Care ţine de formalism; propriu formalismului; II. substantiv masculin și feminin 1. Adept al formalismului; 2....
Cum se pronunță: formalism
FORMALISM, substantiv neutru 1. (în artă, estetică, literatură etc.) Orientare opusă realismului, care supraapreciază importanţa formei în detrimentul conţinutului;...
