Cum se pronunță: udătură
UDĂTURĂ, udături, substantiv feminin 1. Stropire, udare; 2. (pop.) Băutură (alcoolică); 3. (reg.) Mâncare lichidă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: udat, jilăveală,...
Cum se pronunță: ud
UD, uduri, substantiv neutru: (pop.) Lichid secretat de rinichi, acumulat în vezica urinară şi eliminat din organism prin uretră; urină. Sursa: DEX ’09...
Cum se pronunță: ud II
UD, -Ă, uzi, -de, adjectiv 1. (în opoziţie cu uscat) Care este îmbibat (sau acoperit) cu apă sau alt lichid; 2. (Despre ochi) Plin de lacrimi; 3. Plin de nădușeală....
Cum se pronunță: ucraineancă
UCRAINEANCĂ, ucrainence, substantiv feminin: Femeie care face parte din populaţia de bază a Ucrainei sau este originară din Ucraina. Sursa: DEX ’09 Sinonime:...
Cum se pronunță: ucraineană
UCRAINEANĂ, substantiv feminin: (mai ales art.) Limba ucrainenilor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Ucraina n. pr. + suf. -ean (DEX ’09)....
Cum se pronunță: ucrainean
UCRAINEAN, -Ă, ucraineni, –ene, I. substantiv masculinși feminin: Persoană care face parte din populaţia de bază a Ucrainei sau este originară din Ucraina;...
Cum se pronunță: ucigător
UCIGĂTOR, -OARE, ucigători, -oare, adjectiv (și substantiv): Care ucide; care provoacă moarte; mortal. Sursa: DEX ’09 Sinonime: mortal, omorâtor, ucigaș,...
Cum se pronunță: ucigaș
UCIGAȘ, -Ă, ucigași, -șe, I. adjectiv: Care provoacă (sau poate provoca) moartea cuiva; II. substantiv masculin și feminin: Persoană care a ucis (sau a încercat...
Cum se pronunță: ucidere
UCIDERE, ucideri, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) ucide; 2. Infracţiune constând în lipsirea de viaţă a unei persoane; omor. Sursa: DEX ’09...
Cum se pronunță: ucenicie
UCENICIE, ucenicii, substantiv feminin 1. Însuşire a unei meserii sau a cunoştinţelor dintrun domeniu de activitate sub îndrumarea unui meşter; 2. Timp petrecut...
Cum se pronunță: ubicvist
UBICVIST, -Ă, ubicviști, -ste, adjectiv: livr. (despre organisme vii) Care se poate adapta la diferite condiţii de mediu (pe toată suprafaţa globului). Sursa:...
Cum se pronunță: ubicvist II
UBICVIST, ubicviști, substantiv masculin: Persoană care face impresia că se află concomitent în toate locurile; om care se caracterizează prin ubicuitate....
