Cum se pronunță: a se recunoaște
A SE RECUNOAȘTE, mă recunosc, verb: A-şi vedea copia sau asemănarea (într-o oglindă, într-un portret etc.). Sursa: DEX ’09 Etimologie: re- + a se cunoaşte...
Cum se pronunță: a se reculege
A SE RECULEGE, mă reculeg, verb 1. A-şi veni în fire (după o emoţie puternică); a-şi recăpăta echilibrul sufletesc; a se regăsi; 2. A se adânci în meditaţie;...
Cum se pronunță: a redeveni
A REDEVENI, redevin, verb: A deveni din nou. Sursa: DEX ’09 Etimologie: re- + a deveni (DEX ’09)....
Cum se pronunță: a redeștepta
A REDEȘTEPTA, redeștept, verb 1. A deştepta din nou; 2. A face să se redeştepte. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a evoca, a aminti (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie:...
Cum se pronunță: a redescoperi
A REDESCOPERI, redescopăr, verb: A descoperi din nou; a regăsi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: re- + a descoperi (DEX ’09)....
Cum se pronunță: a redefini
A REDEFINI, redefinesc, verb: A defini din nou, mai corect, mai exact. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rédefinir (DEX ’09)....
Cum se pronunță: a redacta
A REDACTA, redactez, verb 1. (manuscrise) A finisa sub aspectul formei şi al conţinutului conform unor cerinţe speciale; 2. livr. (studii, documente, scrieri...
Cum se pronunță: a reda
A REDA, redau, verb 1. (un obiect oarecare) A da din nou; a restitui; a înapoia; a întoarce; 2. fig. (gânduri, sentimente etc.) A prezenta prin cuvinte sau prin...
Cum se pronunță: a recuza
A RECUZA, recuz, verb 1. (membri ai completului de judecată) A respinge ca incompatibil cu funcţia pe care o exercită; a refuza; 2. A nu recunoaşte ca adevărat;...
Cum se pronunță: a recurge
A RECURGE, recurg, verb 1. A se adresa pentru susţinere; a face apel pentru a cere ajutor; a apela; 2. A se servi în anumite circumstanţe; a se folosi pentru...
Cum se pronunță: revolut
REVOLUT, -Ă, revoluți, -te, adjectiv 1. livr. (despre perioade de timp) Care s-a scurs; care s-a încheiat; terminat; împlinit; 2. (despre părţi ale plantelor)...
Cum se pronunță: revoluție
REVOLUȚIE, revoluții, substantiv feminin I. 1. Etapă a dezvoltării în care se produc transformări sociale profunde în toate domeniile vieţii; 2. (filoz.)...
