Cum se pronunță: răstav
RĂSTAV, răstavuri, substantiv neutru I. (reg.) 1. Fâşie de pământ cultivată cu un singur fel de plante; 2. Fâşie de pământ între două rânduri de semănături;...
Cum se pronunță: răsputere
RĂSPUTERE, răsputeri, substantiv feminin: din răsputeri = din toate puterile. Sursa: DEX ’09 Etimologie: răs- + putere (DEX ’09)....
Cum se pronunță: răspunzător
RĂSPUNZĂTOR, -OARE, răspunzători, -oare, adjectiv 1. Care răspunde de ceva; care poartă o răspundere; responsabil; 2. (înv.) Care corespunde; corespunzător....
Cum se pronunță: răspuns
RĂSPUNS, răspunsuri, substantiv neutru 1. Comunicare (orală sau scrisă) generată de o întrebare pusă de cineva; 2. Expunere a cunoştinţelor la examene;...
Cum se pronunță: răspundere
RĂSPUNDERE, răspunderi, substantiv feminin: Atitudine responsabilă de obligaţiile proprii; responsabilitate. Sursa: DEX ’09 Sinonime: îndatorire, responsabilitate,...
Cum se pronunță: răspoimâine
RĂSPOIMÂINE, adverb: În ziua care urmează după poimâine; mai poimâine. Sursa: DEX ’09 Etimologie: răs- + poimâine (DEX ’09)....
Cum se pronunță: răsplată
RĂSPLATĂ, răsplăți, substantiv feminin 1. Bun material sau spiritual care se dă sau se primeşte pentru un serviciu, un ajutor etc.; recompensă; 2. Pedeapsă...
Cum se pronunță: răscopt
RĂSCOPT, -OAPTĂ, răscopți, -oapte, adjectiv 1. v. a se răscoace; 2. fig. (despre persoane) Care a trecut de tinereţe şi are experienţă de viaţă. Sursa:...
Cum se pronunță: răscolitor
RĂSCOLITOR, -OARE, răscolitori, -oare, adjectiv 1. (fig.) Care răscoleşte sufletul; care trezeşte sensibilitatea; tulburător; duios; 2. (înv.) Care îndeamnă...
Cum se pronunță: a se răsti
A SE RĂSTI, se răstește, verb: A spune ceva pe un ton ridicat; a ridica vocea (către cineva). Sursa: DEX ’09 Sinonime: a răcni, a striga, a țipa, a urla,...
Cum se pronunță: a se răspunde
A SE RĂSPUNDE, mă răspund, verb: (pop.) A ţine legături (unul cu altul); a comunica reciproc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină:...
Cum se pronunță: a se răsplăti
A SE RĂSPLĂTI, mă răsplătesc, verb 1. A răsplăti manifestând un interes deosebit; 2. A cauza un rău drept răsplată pentru prejudiciile aduse anterior;...
