Cum se pronunță: relevant
RELEVANT, -Ă, relevanți, -te, adjectiv 1. Care relevă; 2. (despre fapte de limbă) Care serveşte la crearea opoziţiilor în cadrul unui microsistem. Sursa:...
Cum se pronunță: a se remărita
A SE REMĂRITA, mă remărit, verb: A se mărita din nou; a se recăsători. Sursa: DEX ’09 Etimologie: re- + a mărita (DEX ’09)....
Cum se pronunță: a se remarca
A SE REMARCA, mă remarc, verb: (mai ales despre persoane sau despre manifestările lor) A se distinge prin anumite trăsături; a se evidenţia; a se afirma; a...
Cum se pronunță: a se reliefa
A SE RELIEFA, se reliefează, verb: (de-spre obiecte ce nu au contururi) A se distinge prin anumite trăsături; a ieşi în relief; a se diferenţia; a se diferi;...
Cum se pronunță: a rememora
A REMEMORA, rememorez, verb: A aduce din nou în memorie; a-şi reaminti. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: remémorer (DEX...
Cum se pronunță: a remedia
A REMEDIA, remediez, verb: A face să devină mai bun din punct de vedere calitativ sau să revină la starea de mai înainte; a îmbunătăţi; a ameliora; a remania....
Cum se pronunță: a remarca
A REMARCA, remarc, verb 1. A distinge din restul elementelor de acelaşi fel; a scoate în evidenţă; a evidenţia, a reliefa; a releva; a vădi; a decela; 2. A...
Cum se pronunță: a remania
A REMANIA, remaniez, verb 1. (organe de conducere) A supune unor modificări de componenţă sau de structură; a modifica; 2. (materiale, maşini etc.) A face să...
Cum se pronunță: a remaia
A REMAIA, remaiez, verb: (ciorapi şi alte obiecte tricotate) A repara prinzând ochiurile scăpate sau rupte. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit...
Cum se pronunță: a relua
A RELUA, reiau, verb 1. A lua din nou; 2. (activităţi întrerupte) A continua după o întrerupere. Sursa: DEX ’09 Sinonime: recuceri, a reîncepe, (prin...
Cum se pronunță: a reliefa
A RELIEFA, reliefez, verb 1. A face să se reliefeze; 2. A distinge din restul elementelor de acelaşi fel; a scoate în evidenţă; a evidenţia; a releva; a remarca;...
Cum se pronunță: religiozitate
RELIGIOZITATE, substantiv feminin: Sentiment religios manifestat prin îndeplinirea scrupuloasă a practicilor bisericeşti; evlavie; pietate; cuvioşie; cucernicie;...
