Cum se pronunță: a (se) răzleți
A (SE) RĂZLEȚI, (mă) răzlețesc, verb 1. ( despre fiinţe) A se separa de grup; 2. rar (despre elemente ale unui ansamblu) A se răspândi în direcţii diferite;...
Cum se pronunță: a răzui
A RĂZUI, răzuiesc, verb 1. (obiecte de lemn, de metal, de piele etc.) A prelucra cu ajutorul răzuitorului; 2. (legume, fructe, caşcaval etc.) A da prin răzătoare;...
Cum se pronunță: a răzgâia
A RĂZGÂIA, răzgâi, verb: (mai ales copii) A alinta peste măsură; a răsfăţa; a alinta. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară:...
Cum se pronunță: a răzbubui
A RĂZBUBUI, răzbubuie, verb: pop. (despre zgomote şi despre locurile unde se propagă) A bubui cu putere; a răsuna foarte puternic; a vui tare; a detuna. Sursa:...
Cum se pronunță: a răzbi
A RĂZBI, răzbesc, verb 1. A-și face drum, a străbate (anevoie), a trece peste piedici; 2. A ajunge undeva înlăturând obstacolele; 3. Despre stări fizice...
Cum se pronunță: a răzbate
A RĂZBATE, răzbat, verb 1. A intra (într-un mediu), avansând cu greu; a penetra; a pătrunde; a răzbi; 2. (fig.) A ajunge, învingând obstacole; a răzbi;...
Cum se pronunță: a râncezi
A RÂNCEZI, râncezește, verb: (despre unele produse alimentare care conţin grasimi) A deveni rânced; a căpăta gust şi miros neplăcut (din cauza alterării)....
Cum se pronunță: a râma
A RÂMA, râm, verb 1. (mai ales despre porci) A răscoli pământul cu râtul, pătrunzând în adâncime; 2. fam. (persoane) A încerca să submineze, răscolind...
Cum se pronunță: a râgâi
A RÂGÂI, râgâi, verb: A elimina pe gât gazele din stomac, producând un sunet caracteristic. Sursa: DEX ’09 Sinonime: eructa (Sursă: Sinonime 2002)....
Cum se pronunță: a râde
A RÂDE, râd, verb 1. A-şi exprima buna dispoziţie prin râs; 2. A se distra; a se amuza, a face haz de ceva; 3. A-și bate joc de cineva sau de ceva; a face...
Cum se pronunță: a râcâi
A RÂCÂI, râcâi, verb: (pământ, paie, gunoi etc.) A răscoli, dând la o parte straturile de deasupra; a scormoni; a scurma. Sursa: DEX ’09 Sinonime:...
Cum se pronunță: rândunel
RÂNDUNEL, rândunei, substantiv masculin: Bărbătuşul rândunicii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: rândun(ea) + suf. -el (DEX ’09)....
