Cum se pronunță: frișcă
FRIȘCĂ, substantiv feminin: Smântână proaspătă bătută cu zahăr până se face spumă, folosită ca desert sau ca garnitură la prăjituri. Sursa: DEX ’09...
Cum se pronunță: a fuziona
A FUZIONA, fuzionează, verb: (despre lucruri distincte) A realiza o fuziune; a se uni, formând un tot. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a se contopi, a se uni (Sursă:...
Cum se pronunță: raționalizator
RAȚIONALIZATOR, -OARE, raționalizatori, -oare, substantiv masculin și feminin: Persoană specializată în raţionalizare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a...
Cum se pronunță: raționalitate
RAȚIONALITATE, substantiv feminin: Caracter raţional. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rationalité (DEX ’09)....
Cum se pronunță: raționalist
RAȚIONALIST, -Ă, raționaliști, -ste, I. adjectiv: Care ţine de raţionalism; propriu raţionalismului; II. substantiv masculin și feminin: Adept al raţionalismului....
Cum se pronunță: raționalism
RAȚIONALISM, substantiv neutru 1. Concepţie filozofică conform căreia sursa principală a cunoasterii autentice este raţiunea, gândirea abstractă; 2. Atitudine...
Cum se pronunță: rațional
RAȚIONAL, -Ă, raționali, -e, adjectiv 1. (şi adverbial) Care este în conformitate cu cerinţele raţiunii; potrivit cerinţelor raţiunii; logic; 2. (despre...
Cum se pronunță: raționabil
RAȚIONABIL, -Ă, raționabili, -e, adjectiv: (despre persoane) Care are o judecată logică; care poate raţiona. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit...
Cum se pronunță: ratinare
RATINARE, ratinări, substantiv feminin: Operaţie de răsucire a fibrelor scămosate de pe faţa unei ţesături de lână, pentru a-i da un aspect buclat sau văluros....
Cum se pronunță: raportor
RAPORTOR, -OARE, raportori, -oare, substantiv masculin și feminin: Persoană care prezintă un raport; referent. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit...
Cum se pronunță: ranchiunos
RANCHIUNOS, -OASĂ, ranchiunoși, -oase, adjectiv: Care poartă ranchiună; obsedat de ranchiună; răzbunător. Sursa: DEX ’09 Sinonime: dușmănos, (livr.)...
Cum se pronunță: ranchiună
RANCHIUNĂ, ranchiune, substantiv feminin: Sentiment de animozitate ascunsă (susţinut de dorinţa răzbunării); pizmă; pică. Sursa: DEX ’09 Sinonime:...
