Cum se pronunță: fluorescență
FLUORESCENȚĂ, fluorescențe, substantiv feminin: (fiz.) Însuşire a unor substanţe de a emite lumină sub acţiunea unor surse exterioare de energie (radiaţii...
Cum se pronunță: fluier
FLUIER, fluiere, substantiv neutru 1. Instrument muzical de suflat constând dintr-un tub subţire (de regulă de lemn), prevăzut cu mai multe orificii; 2. Instrument...
Cum se pronunță: fluidifiant
FLUIDIFIANT, fluidifiante, substantiv neutru: Substanţă care micşorează vâscozitatea unui fluid. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză:...
Cum se pronunță: fluent
FLUENT, -Ă, fluenți, -te, adjectiv: (despre vorbire) Care se produce uşor, fără efort; curent; curgător; cursiv. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit...
Cum se pronunță: fluid
FLUID, fluide, substantiv neutru: Corp lichid sau gazos. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fluide; limba latină: fluidus (DEX ‘09)....
Cum se pronunță: fluctuant
FLUCTUANT, -Ă, fluctuanți, -te, adjectiv: Care fluctuează; care vădeşte lipsă de statornicie. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: instabil, schimbător, variabil, (fig.)...
Cum se pronunță: flotor
FLOTOR, flotoare, substantiv neutru: 1. Corp care se ţine pe suprafaţa apei (sau a altui lichid), plutind; 2. Dispozitiv cu ajutorul căruia un obiect poate pluti....
Cum se pronunță: fluctua
A FLUCTUA, fluctuez, verb (şi fig.) A fi în continuă mişcare şi schimbare; a vădi inconsistenţă. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: a se schimba, a varia, (fig.)...
Cum se pronunță: a fluidifica
A FLUIDIFICA, fluidific, verb: A face să se fluidifice. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fluidifier (DEX ‘09)....
Cum se pronunță: floriu
FLORIU, florie, adjectiv 1. înv. Care are flori; 2. fam. (despre animale) Care are pete albe. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: floare + suf. -iu (DEX ‘09)....
Cum se pronunță: florin
FLORIN, florini, substantiv masculin (înv.): (în trecut în unele ţări europene) Monedă de aur sau de argint. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: gulden (Sursă: Sinonime...
Cum se pronunță: a se forfeca II
A SE FORFECA, mă foarfec, verb: A face (concomitent) schimb de critici aspre (cu cineva). Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: forficare...
